Category Archives: Pareri si Opinii

Tineri batrani

Observ un obicei printre cunoscuti si in general tineri. Existenta o tendinta gresita de a te simti “batran” si de-a crede ca viata o ia la fuga. Aceasta tendinta este foarte vizibila in zilele de nastere, cand tanarul constientizeaza ca “a mai trecut un an”.  Acum pot sa debitez complet sau sa ma insel, dar din ce am observat aceasta stare de “ma simt batran” este foarte accentuata la tinerii aflati intre 24 si 28 de ani, adica oamenii care si-au incheiat viata de student si au intrat in urmatorul stadiu al vietii. Oameni care au intrat in domeniul muncii, oameni care incep sa se gandeasca la o familie, un copil, o cariera, oameni pentru care notiunea de “viitor” nu mai poate fi ceva ambiguu, ci trebuie sa devina un plan bine gandit. Aceasta portiune de 24-28 nu e singura care se simte batrana inainte de timp, toate categoriile de varsta simt asta din cand in cand, dar din propriile observatii ea se simte cea mai afectata.

Continue reading

De ce unii oameni isi merita soarta

Pentru ca sunt neseriosi pana in panzele albe. Am avut in ultimele luni mai multe interactiuni decat mi-as fi dorit cu diverse firme romanesti si pot spune cu mana pe inima ca cea mai predominanta caracteristica a fost lipsa de seriozitate. Inteleg ca desi agream de comun acord o ora pot aparea modificari si intarzieri intre timp, dar mi se pare de bun simt sa anunti, mai ales cand vorbim de servicii platite. Ceea ce ma depaseste insa complet sunt situatiile in care apar intarzieri, sun eu in calitate de client sa intreb ce se intampla si tu-mi spui “sunt jos, urc in 2 minute“. O ora si jumatate mai tarziu, apari la usa. Personal ma uimeste aceasta atitudine indiferenta si lipsita de seriozitate fata de clientul care iti aduce un ban si pe care il poti convinge prin serviciile tale sa-ti revina drept client si pe viitor.

Si eu la munca lucrez cu firme drept clienti, si eu le ofer servicii de VoIP, si jur ca mi s-ar rupe obrazul sa dau dovada de neseriozitate sau sa promit ceva si apoi sa-mi fie lene. Si nu, nu mi s-ar rupe obrazul de dragul reputatiei firmei la care lucrez, ci mi s-ar rupe obrazul de imaginea mea in fata clientului. Este vorba de bun simt si respect fata de sine, sa-ti apreciezi clientii inseamna sa te respecti pe tine ca individ. Si de aceea multe firme romanesti se zbat si se vor zbate in continuare sa supravietuiasca, fiindca dupa ce se vad cu banul in buzunar seriozitatea dispare brusc.

people-what-a-bunch-of-bastards-meme

Roy le zice cum trebuie

Twenty One Pilots – Car Radio

De 2 zile vizionez si revizionez videoclipul baietilor de la Twenty One Pilots – Car Radio. Lasand la o parte piesa in sine, care imi incanta urechile cum nu a mai reusit o melodie de mult timp, vizualul ma termina. Cei care au gandit videoclipul incepand cu 2:30, si cred ca au fost chiar baietii din trupa, au avut un moment de geniu. Modul in care se imbina audio cu vizualul pe mine personal ma face sa mi se umezeasca ochii. Tind sa cred ca nu ideea din spate ma fascineaza cat naturaletea cu care este prezentata, nu vezi un moment de actorie, nu poti observa un moment de regie, totul vine de la sine. Iar intensitatea sentimentelor cu care esti incarcat de videoclip este perfect redata si de artist, mai ales incepand cu minutul 3:45. Tot videoclipul, per ansamblu, este reprezentarea perfecta a starilor prin care trece artistul si vrea sa ti-o imprime si tie. Este ceva ce am intalnit extrem de rar, sa pot sa ma simt atat de transpus in lumea artistului datorita videoclipului. Am sentimentul ca-l inteleg perfect, ca traiesc aceleasi experiente si stari cu el, iar aportul salii face doar ca totul sa fie in sincron.

Sunt sigur ca sunt cativa care ar numi comportamentul publicului din videoclip “dresaj”, dar eu vreau sa-l vad drept altceva : roadele muncii unui om de-a isi exprima starile cu atata simplitate si claritate incat o intreaga sala sa-si sincronizeze miscarile si trairile cu el. Este un lucru formidabil, ce putere au artistii buni de-a aduce la un loc oameni din diferite medii, etnii diferite, experiente si filosofii diferite, si sa-i faca sa fie, macar pret de cateva minute, in completa armonie si intelegere. Acesta este si motivul pentru care multi ani in copilarie mi-am dorit sa fiu si eu pe scena, sa fiu artist precum vedeam la TV :  ma fascina ideea de-a putea sa mobilizez atatia oameni, de-ai aduce impreuna intr-un singur loc si sa le ofer intelegere, extaz, bucurie si sentimentul ca sunt intelesi. Viata m-a condus pe alte carari.

Consider insa ca artisti precum baietii de la Twenty One Pilots ar trebui sa fie mandri de ei pe viata, fiindca ce au reusit ei sa faca este o adevarata provocare. “And now I just sit in silence”.

 

Batman vs Superman

La cati oameni au dat de pamant cu BvS inainte sa apuc si eu sa-l vad am crezut ca o sa ajung sa regret si timpul pierdut, si banii dati pe IMAX. Nu l-am astept cu sufletul la gura, nu am fost niciodata fan Batman (mi-a placut doar Dark Knightul lui Nolan) sau Superman si pot spune ca nu ma dau in vant dupa filme cu supereroi. Eram curios insa sa vad ce e cu el, iar dupa ce am vazut Man of Steel cu o saptamana inainte (da, l-am amanat atata timp fiindca am crezut ca nu se merita) am prins putina speranta. Man of Steel mi s-a parut un film foarte reusit, excelent de sambata seara, si nu prea am avut reprosuri in afara de prezenta lui Lois Lane.
Continue reading

M-am nascut dezavantajat

Rasfoind zilele trecute print mai multe articole, am ramas socat sa realizez ca m-am nascut cu un dezavantaj clar in viata. Sa va explic. O doamna povestea despre o conversatie pe care a avut-o de curand cu o alta doamna de profesie “life coach“. Printre multele notiuni si idei ilustre ale doamnei coach, una mi-a atras in special atentia. Se pare ca cei care poarta ceasul pe mana stanga sunt mai emotivi, iar cei care il poarta pe mana dreapta sunt cei care domina pe ceilalti. Explicatia? Partea stanga reprezinta emotiile, iar partea dreapta reprezinta puterea, deci tu atunci cand porti ceasul pe mana stanga, asa ca mine, de fapt recunosti ca esti cam condus de emotii si nu prea te pupi cu puterea.

Acum, in apararea doamnei life-coach, recunosc ca am fost dintotdeauna o persoana mai emotiva, ma las afectat de multe, ma macina ganduri si idei, sunt o persoana care incearca sa imbine emotiile cu logica, dar emotiile au un rol important in deciziile mele. Consider ca asta ma face mai uman si este o alegere pe care o prefer momentan. De asemenea, recunosc faptul ca la 26 de ani inca nu sunt intr-o pozitie de putere, nu conduc nici un start-up, nu am subordonati si nici nu sunt milionar. Deci m-a nimerit doamna. Dar imaginati-va frustrarea mea cand am realizat ca toate aceste “probleme” ale mele sunt de fapt dezavantaje cu care m-am nascut? Eu sunt stangaci, deci imi vine mult mai comod si natural sa port ceas pe mana stanga, e mana cu care fac aproape orice, inclusiv sa ma uit sa vad cat e ora. Dar m-am nascut stangaci, nu e vina mea, nu m-a intrebat nimeni inainte sa apar eu ce as prefera, stangaci sau dreptaci. Natura mi-a furat sansa de a fi cineva cu putere.

Sunt o persoana cu handicap din nastere.

IT_Crowd