De ce citesc beletristica

Ca si majoritatea elevilor care au trecut pe la orele de romana din generala si liceu, am invatat de mic sa-mi displaca literatura si implicit cititul. Si nu pentru ca i-as fi acordat vreo sansa si nu m-a prins, ci fiindca criticul Calinescu mi-a bantuit orele de romana an de an, iar Eminescu a devenit cel mai detestat poet. Serios, invatamantul romanesc are un talent incredibil in a face elevii sa fuga de literatura. Poate pentru ca majoritatea profesorilor de romana nu permit libera analiza si interpretarea, cum a fost cazul meu, si mereu eram taiat cu replica “Nu e corect fiindca criticul literal Calinescu” atunci cand mi se cerea sa interpretez o poezie sau un paragraf si spuneam ce intelegeam eu, cu mintea mea de copil. Sau poate fiindca literatura nu e promovata deloc cum ar trebui. In orice caz, mi-aduc aminte ca am terminat liceul si eram fericit ca nu voi mai face vreodata o ora de romana, si eram chiar mandru ca nu mai citisem o carte de prin a 5-a, cand am parcurs cu placere Legendele Olimpului pentru a N-a oara.

Prin facultate insa am facut “prostia” sa ma uit la primul sezon Game of Thrones si in momentul in care am aflat ca e bazat pe niste carti, am zis sa le dau o incercare. Intre noi fie vorba, le-am devorat, ajungand sa citesc cartea a 4-a intr-o singura zi, dupa un maraton de 12-13 ore de citit. 2 zile am avut dureri de cap dupa acea zi, dar si acum consider ca s-a meritat. Ceva s-a intamplat insa dupa ce am ajuns la zi cu cartile GoT. Am realizat ca de fapt cartile nu sunt atat de rele, daca stai sa ti le alegi, si ca pot fi chiar distractive. Bineinteles ca pe la varsta acea (20 ani) chiar imi doream sa ma apuc sa citesc si eu carti oricum, fiindca tot auzeam ca te dezvolta intelectual si cultural, ceva spre care aspiram. Dar dupa GoT m-a prins o dorinta aprinsa de-a citi si alte serii. Si uite asa am ajuns treptat sa citesc zilnic 1-2 ore, inainte de somn, cu mici exceptii cand am alte treburi. Initial am vrut sa le diversific, imi luam o carte de filosofie/dezvoltare personala, o nuvela/roman si ceva mai tehnic, combinandu-le in functie de stare. Pe vremea aceea inca eram student si aveam destul timp si chef seara, mai nou sunt prea obosit inainte de somn si am realizat ca beletristica e cea mai buna varianta, o poti parcurge si fara sa fii 100% atent.

Fast-forward vreo 6 ani, am citit ceva serii bune si foarte bune, plus diferite carti care mi-au facut cu ochiul si sunt apreciate world-wide. Intre timp insa am realizat ceva, cel putin din propria experienta : nu simt ca dupa 6 ani de citit sunt mai inteligent sau am o cultura mai vasta, si incep sa cred ca toata faza asta e o mica manipulare. Nu zic ca cititul nu m-a ajutat, probabil mi-a dezvoltat putin imaginatia, m-a mai conturat putin ca individ, dar eu cel putin n-am simtit concret aceste schimbari. Cel mai mare benefiu pe care l-am resimtit, si este si motivul principal in momentul de fata pentru care citesc aproape zilnic : ma relaxeaza si imi face placere. Citind despre alte lumi, descoperind personaje si fiind martor la trairile lor interioare si dezvoltarea lor ma relaxeaza, ma rapeste din viata de zi cu zi si ma arunca intr-un univers in care n-am griji, n-am probleme, n-am responsabiliti, sunt doar un simplu observator care traieste ce traiesc si personajele din carte. Acesta este cel mai mare atuu al cititului, din punctul meu de vedere : te relaxeaza si iti ofera un moment de respiro. Este doar un alt drog care te scapa de stres si griji, dar este totodata un drog benefic, caruia eu personal nu-i gasesc vreun minus.

De ce am tinut sa zic toate acestea? Fiindca din cand in cand mai intalnesc persoane care nu inteleg de ce unii dintre noi citim beletristica. Pentru ei, cititul unei carti care nu te ajuta in viata este doar o pierdere de timp. Ar citi fara prea mari probleme o carte mai tehnica sau care se vrea a te ajuta sa te dezvolti personal, dar cu belestrica nu prea se pupa. Nu au deloc o gandire gresita, este strict viziunea lor asupra cartilor si utilitatea lor, dar mi se pare gresit sa nu incerci macar sa intelegi rolul beletristicii. Cum am citit pe undeva, nu mai stiu cine a spus-o, sa citesti 1000 de carti inseamna intr-un fel sa traiesti 1001 vieti, fiindca vei trai fiecare experienta si traire a personajului tau preferat, si vei cunoaste 1001 de lumi.

Reading

Destul de adevarat ce zice baiatul asta

Advertisements

One thought on “De ce citesc beletristica

  1. krossfire

    Ca si majoritatea elevilor care au trecut pe la orele de romana din generala si liceu, am invatat de mic sa-mi displaca literatura si implicit cititul. – Nu cred ca cititul mai are nevoie de argumente pro (mai ales ca este un exercitiu de rabdare si concentrare, intr-o lume in care toata lumea e pe repede inainte), dar fenomenul asta de indepartare de lectura, care apare in scoala generala si liceu (eu am avut noroc… mult noroc!) ar trebui studiat mai intens.

    Like

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s